Aici poate fi textul referitor la autor
Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ȘIRINEASA

 

PREZENTAREA COMUNEI ȘIRINEASA

PREZENTAREA COMUNEI ȘIRINEASA

Comuna Şirineasa:
•se află situată într-o zonă cvasicentrală a judeţului Vâlcea;
•se învecinează la E cu oraşul Băbeni si comuna Ioneşti, la V cu comuna Popeşti, la N cu oraşul Băbeni şi la S cu comuna Pesceana şi Scundu;
•suprafaţa localităţii însumează aproximativ 58 kmp;
•este alcătuită din cinci sate: Şirineasa, Ciorăşti, Slăviteşti, Aricioaia, Valea Alunişului și din două cătune:Loturi şi Ungureni.

Documente arheologice. Atestare documentară
Trecutul comunei Şirineasa este legat de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care a fost un mare iubitor de artă şi ziditor de biserici, palate şi spitale. Clădirile construite în vremea lui Constantin Brâncoveanu se disting prin frumuseţea şi eleganţa ornamentelor iar cea mai minunată ctitorie a sa este Mânăstirea Horezu(jud. Vâlcea).
Pentru pomenirea sa veşnică, domnitorul înzestrează această mânăstire cu moşii bogate la care se adaugă “Moşia Şirineasa”, fostă a jupânesei Stanchiei rudă a Domnului Brâncoveanu şi a fiului său, Mateiu Postelnicu din Drăgoteşti, cu pădure, moară, şi cu tot venitul de peste hotar. Conform hrisovului dat de Constantin Brâncoveanu, moşia Şirineasa a fost dăruită Mânăstirii Horezu în anul 1703.
Satul Şirineasa era un sat de clăcaşi ai moşiei Mânăstirii Horezu, care au fost împroprietăriţi prin reforma agrară din 1864. Între anii 1900-1908, Şirineasa a fost unită cu comuna vecină de la V sub numele de Şirineasa-Dăeşti.
În anul 1929, conform legii privind Organizarea Administraţiei Locale, îşi ia denumirea de sat şi aparţine de comuna Băbeni. În anul 1933, primeşte numele de comună rurală, iar în anul 1934 i se ataşează şi satul Slăviteşti. Mai târziu (în anul 1970), comuna îşi întregeşte teritoriul cu un al cincilea sat şi anume Aricioaia.

Consideraţii de demografie istorică
Descoperirile arheologice evidenţiază permanenţa relaţiilor între locuitorii acestei regiuni. Populaţia comunei este alcătuită din mai multe categorii de oameni liberi şi dependenţi diferenţiaţi pe clase în cele cinci sate.
După anul 1700 odată cu apariţia fanarioţilor în Ţara Românească o bună parte din terenurile acestui sat au fost date la doi boieri fanarioţi Oromulu şi Lahovari. În timpul marilor reforme ale lui Al. I. Cuza (1864)locuitorii satului au fost împroprietăriţi cu câte 5 ha de pământ. Locuitorii din satul Slăviteşti provin din lucrătorii pământului unui boier pe nume Sin Kir Ioan Radu Slăvitescu de origine turcă. deci locuitorii satelor Şirineasa, Aricioaia şi Slăviteşti la origine sunt vecini sau clăcaşi, pe când locuitorii satelor Ciorăşti şi Valea Alunişului provin din rândul moşnenilor.
Numele satului Ciorăşti provine de la cuvântul „Cioră” care este probabil o personalitate locală a cărui legendă mai dăinuieşte în rândul bătrânilor care povestesc că a fost o căpetenie de haiduci cunoscut sub numele de „căpitan Cioară”. Numele său este păstrat nu numai de sat ci şi de cota 460m numită Dealul Ciorii, un deal înalt de formă conică care străjuieşte valea Luncavăţului.
Agricultura a continuat să rămână ocupaţia principală a locuitorilor din localitate.
Serviciul religios este deservit de trei biserici existente în cele tre
OBIECTIVE EDILITAR GOSPODARESTI EXISTENTE IN LOCALITATE.
În comuna Şirineasa exista Şcoala cu clasele I –VIII, doua scoli cu clasele I-IV in satele Cioraşti şi Slăviteşti, Căminul Cultural, Dispensar Medical, Bibliotecă Comunală. Pe fosta moşie Lahovari exista o biserică care in momentul de faţă este în stadiul de conservare, urmând ca în viitor să fie restaurată.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI
Tradiţiile şi obiceiurile se păstrează încă vii in comuna noastră cu prilejul diferitelor sărbători creştine, cum ar fi: steaua, colindele, datul de grindă, pluguşorul, sorcova – care intră în casele oamenilor de Crăciun şi Anul Nou. La acestrea se adaugă: fagul de la porţi de Sf Gheorghe, ramurile de salcie aduse de la biserică în ziua de Florii, ouăle roşii de Paşti, ramurile de tei de la Rusalii, gurbanele, Căluşul, udatul la nuntă, Alimorul, mucenicii, şezători, clăci şi hore.
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one